Aditivi alimentari

Argintul este un conservant si colorant argintiu, natural, mineral. Este interzis in Australia.

Efectele consumului : se poate acumula in organism, provocand intoxicatii.

Produse : glazuri, praline, lichioruri.

Acidul lactic este un acidifiant artificial sau natural. Acidul lactic este folosit drept conservant impotriva drojdiilor si fungilor. Este folosit, de asemenea, pentru cresterea stabilitatii produselor din cartofi, prin cresterea si stabilizarea antioxidantilor si pectinelor.

Doza zilnica admisa (DZA) : nelimitata.

Efectele consumului : consumat de catre adulti, acidul lactic nu produce efecte secundare. Consumat de bebelusi produce tulburari metabolice, deoarece acestia nu au inca dezvoltate enzimele care sa prelucreze acest acid. In alimentatia nou-nascutilor este permis doar acidul lactic L (+).

Produse : o gama variata de produse.

Acidul boric este un conservant artificial. Este utilizat pentru controlul aciditatii in produse.  Este permis pentru conservarea icrelor negre.

Doza zilnica admisa (DZA) : 0,1 mg/kg corp.

Efectele consumului : folosirea indelungata poate produce leziuni ale organelor interne si intoxicatii. Este neurotoxic.

Produse : este utilizat rar in produsele alimentare, dar cu precadere in cele farmaceutice.

Acidul acetic este un acidifiant artificial, obtinut prin biosinteza. Se gaseste in otet.

Doza zilnica admisa (DZA) : nelimitata.

Efectele consumului : utilizat in concentratii mari poate produce leziuni la nivelul tesuturilor corpului.

Produse : muraturi, condimente, sosuri.

Benzoat-ul de sodiu este un conservat artificial. Benzoatii se gasesc in boabele fructelor, in ciuperci, scortisoara, cuisoare si in cateva produse lactate (ca urmare a fermentatiei bacteriene). Este folosit ca antiseptic si conservant alimentar, pentru a masca gustul unor alimente de slaba calitate.

Doza zilnica admisa (DZA) : 5 mg/kg corp.

Efectele consumului :  provoaca urticarie si agraveaza astmul. Este neurotoxic si poate declansa sindromul de hiperactivitate si deficienta de concentrare (ADHD).
Trebuie evitat de persoanele sensibile. Este cancerigen. Este permis in Romania.

Produse : se gaseste in cantitati mari in bauturile racoritoare, in lapte, produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, arome si condimente.

Exista mai multe versiuni de clasificare a aditivilor alimentari. Va voi prezenta, pentru inceput, prima clasificare facuta in functie de actiunea aditivilor:

1. conservanti alimentari – acestia asigura prelungirea duratei de pastrare si de stabilitate a alimentelor, avand actiune bacteriostatica (impiedica multiplicarea microorganismelor). Principalii conservanti alimentari admisi prin normele de igiena sunt:

- acidul benzoic si sarurile acidului benzoic (de potasiu, calciu si sodiu);

- acidul ascorbic si sarurile acidului ascorbic (de potasiu, calciu si sodiu);

- acidul propionic si sarurile acidului propionic (de potasiu, calciu si sodiu);

- nitritii de sodiu si potasiu.

2. antioxidantii alimentari – substante care asigura stabilitatea grasimilor si a produselor alimentare ce contin grasimi, aceste substante avand capacitatea de a lega oxigenul (tocoferolul alfa si substante de sinteza – galatul de propil, galatul de octil, galatul de duodecil). Acidul citric si acidul ascorbic sunt substante chimice care maresc efectul antioxidant prin blocarea metalelor care favorizeaza rancezirea grasimilor.

3. aromatizantii alimentari – substante naturale sau sintetice folosite pentru potentarea aromei si gustului produselor alimentare care nu contin arome sau contin in cantitati prea mici.

4. amelioratorii alimentari – substante chimice naturale sau sintetice utilizate pentru corectarea anumitor proprietati ale produselor:

- emulgatori;

- organoleptizanti – contribuie la formarea aspectului, culorii si gustului;

- revelatori de gust;

- amelioratori de gust;

- amelioratori de culoare;

- amelioratori de textura;

- amelioratori de consistenta.

5. colorantii artificiali – legislatia noastra permite utilizarea urmatorilor coloranti:

- E 102 – tartrazina (galben);

- E 110 – orange S (portocaliu);

- E 131 – albastru patentat (albastru);

- E 122 – azorubina (rosu);

- E 124 – ponceau 4R (rosu);

- E 132 – indigotina (albastru);

- E 126 – ponceau 6R (rosu);

- E 127 – eritrozina (rosu);

- E 142 – verde acid briliant (verde);

- E 151 – negru briliant (negru).

Potrivit art. 77 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru alimente, aditivii alimentari au fost structurati in urmatoarele grupe:

1.      conservanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme;

2.      antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (rancezire, schimbare a culorii);

3.      acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru;

4.      substante-tampon – folosesc la reglarea si la mentinerea pH-ului specific alimentului;

5.      antispumanti - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibile;

6.      agenti de gelificare – substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;

7.      sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici;

8.      stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.;

9.      substante de ingrosare – substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor alimentare;

10.  indulcitori - substante care de utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor (nu zahar);

11.  coloranti naturali si coloranti de sinteza;

12.  agenti de afanare – substante care contribuie la cresterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica;

13.  antiaglomeranti;

14.  potentiatori de aroma – mentin si amplifica aroma specifica alimentului;

15.  substante-suport – faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lor;

16.  enzime - folosite in industria alimentara;

17.  aromatizanti - se impart in trei categorii:

a.       substante aromate naturale – se obtin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetala sau animala;

b.      substante identic naturale – sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza;

c.       substante artificiale – se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de cele naturale.